Pentru că mâine, 8 aprilie a.c., este Ziua Internaţională a Romilor, m-am gândit să fac un scurt remember al primei atestări documentare a prezenţei romilor la Mediaş.
“Inconsistența surselor a devenit un obstacol major pentru demersurile istoriografiei moderne şi contemporane de investigare şi restituire obiectivă a evoluției acestei minorități”, scrie dr. Dragoş Lucian Ţigău, în cadrul unui material publicat în primul volum “Mediaş 750”.
Dr. Dragoş Lucian Ţigău spune în materialul “Un privilegiu regal pentru romii de la Mediaş (1522)”, că momentul stabilirii romilor lângă Mediaş poate fi plasat la începutul secolului al XV-lea sau chiar către sfârșitul celui anterior, pe temeiul documentelor care îi semnalează în regiunile învecinate.
“Prezenţa romilor la Mediaș este confirmată explicit abia prin scrisoarea regelui Ludovic II Jagiello, din 12 ianuarie 1522. Documentul face referire la o altă dispoziție în favoarea romilor medieșeni, dată cu aproximativ o jumătate de secol în urmă, pe timpul domniei regelui Mathia Corvin”.
Documentul adeverește statutul unor familii de romi, locuind în 5 corturi sub zidurile orașului Mediaș.
“De altfel, privilegiul din 1522, precizează că reglementarea situației romilor se petrecuse încă din timpul domniei regelui Mathia Corvin. Amintirea celor cinci șatre lasă să se înțeleagă faptul că lângă orașul Mediaș locuia o comunitate relativ numeroasă de romi, pe cale de sedentarizare. În lipsa informațiilor despre numărul locuitorilor din interiorul și din afara incintei orașului, un calcul precis al proporției romilor este imposibil de realizat. Mai sigur apare procesul de așezare definitivă a romilor lângă oraș”, adaugă Dragoş Lucian Ţigău.
“Autoritățile locale le-au permis romilor să se stabilească lângă cetate, pe marginea unei bălți, care se afla pe locul unde se află actuala strada Plevnei”, spune doamna profesoară Elena Jampa, care pregăteşte o comunicare ştiinţifică avand ca temă romii de la Mediaş.
“Corturarii efectuau produse necesare locuitorilor orașului: piroane, potcoave, scoabe pentru fixat șindrilă. În 1816, anul înființării Parohiei greco-catolice, la Mediaș erau semnalați țigani, care aveau gospodării pe str. Muzicanților (actualele str. Păstorilor de Jos, Str. Ciprian Porumbescu), care nu aveau biserică, dar se adunau pentru servicii religioase în casa lui Costi Ioji. În 1862 erau semnalați 188 de țigani, ale căror ocupații principale erau de fierari, muzicanți și zilieri. Un Costea Moti a participat la Primul Rîzboi Mondial, apoi a devenit liderul comunității rome din Mediaș, participând la diverse adunări și congrese naționale ale romilor din România. În afară comunității de „țigani de mătase” din cartierul de lângă poarta Țecheș, un alt grup s-a stabilit în cartierul Gloria, str. Ciocârliei, alții s-au aciuit pe lângă fabrici”, mai adauga doamna Jampa.
La Recensământul României din 1930 la Mediaș au fost înregistrați 345 romi, reprezentând 2,2 % din totalul de 15.505 locuitori.
Vă recomand să citiţi materialul “Un privilegiu regal pentru romii de la Mediaş (1522)” din primul volum “Mediaş 750”, apărut în anul 2015 la Editura CRISSERV, volum îngrijit de Vasile Mărculeț și Helmuth Julius Knall.