Remember: Cinematografele mediesene

Azi se implinesc doi ani de zile de cand mediesenii nu mai pot merge la cinematograf in orasul lor. Cu aceasta ocazie, m-am gandit sa realizez un material despre istoricul cinematografelor mediesene.

Unul dintre cele mai vechi cinematografe din tara a fost a fost inaugurat la Cluj-Napoca, in 10 octombrie 1913, sub numele de Cinematograful Universitatii (Egyetem Mozgó) sau Select (Select Mozgó). Numele „Arta” l-a primit ulterior si l-a pastrat pana in prezent.

Mediasul, comuna urbana, situata langa raul Tarnava Mare, la 36 km de Sighisoara, 149 km de Brasov si 314 km de Bucuresti, cu 16.536 locuitori avea, in perioada interbelica, un cinematograf. Informatia este prezentata in “Enciclopedia Romaniei – Volumul II: Tara Romaneasca”, lucrare elaborata in anul 1938, sub conducerea prof. Dimitrie Gusti.

CINEMATOGRAFUL COMUNAL

Conform documentelor din arhiva Primariei Medias, Cinematograful Comunal din orasul de pe Tarnava Mare s-a aflat in str. Unirii nr. 8. La Medias, autoritatile au inceput documentatia pentru construirea unui cinematograf cu 400 de locuri, in anul 1921. In anul 1924, medieseanul Josef Gutt depune la Primarie un proiect de extindere a cladirii in care functiona cinematograful. Arendasul solicita cresterea numarului de locuri de la 402 la 610, dar si alte cateva imbunatatiri.

Medias 1930

Cinematograful a fost situat in zona actualei autogari si era dotat cu doua sali de asteptare, toalete, un bufet, unde se serveau bauturi racoritoare si deserturi. Sala de proiectie avea balcon si loje. Existau trei clase de bilete cu preturi diferite, in functie de zona de amplasare a locului. Proiectul a fost avizat si aprobat de catre municipalitate.

Cinematograful era al Primariei, dar administrat de Friedrich Gutt, care a semnat, in data de 23 decembrie 1932, un alt contract de inchiriere a spatiului. Familia Gutt s-a ocupat de cinematograf pana in anul 1945 si platea lunar Primariei suma de peste 10.000 lei. Conform unui inventar al administratiei locale, datat 20 iunie 1942, valoarea de inventar a cladirii in care functiona cinematograful se ridica la suma de 787.690 lei.

Cinematograful comunal Medias – Foto: Hermann Buresch (Asociatia locului natal Medias)

Din anul 1945, noul administrator al cinematografului a fost Constantin Stanila, domiciliat in strada Macelarilor. Stanila a castigat licitatia in data de 12 martie 1945 si se obliga, in baza contractului, sa plateasca anual o chirie de 850.000 lei, pana in data de 31 martie 1949. Initial, la licitatie au participat sase persoane, doi sighisoreni si patru medieseni.

Gheorghe Barbos, Constantin Stanila, Samuil Dicker si Francisc Stein concurau din Medias, iar Ioan Bujenita si Costache V. Costache, din Sighisoara. Castigatorul licitatiei a fost Barbos, dar acesta a cedat folosinta cinematografului lui Constantin Stanila, se mentioneaza intr-o decizie a Primariei din 26 martie 1945 si aprobata in 7 iunie 1945.

Din pacate, Stanila nu a s-a putut bucura mult de investitia facuta, pentru ca cinematograful a fost inchis in noiembrie 1945, din cauza pericolului de prabusire, se mentioneaza intr-o decizie a primarului orasului, semnata la data de 14 noiembrie. Stanila, care era si patronul unei fabrici de teracota, situata in cartierul Mosnei, a decis sa isi mute cinematograful pe strada I.G. Duca.

 

CINEMATOGRAFUL CORSO

Tot la inceputul anilor`50, mediesenii se bucurau de produsele celei de-a saptea arte si la Cinematograful CORSO, situat in centrul orasului, pe str. I.G. Duca nr 11. Cinematograful avea 14 salariati, condusi de directorul Mihai Macovei. Dupa venirea comunistilor la putere, numele cinematografului a fost schimbat de doua ori. In anii `60, se numea “Maxim Gorki”, dupa care, din anii`70, denumirea a fost de “Progresul”. A fost cinematograful cu cea mai lunga activitate din oras. De-a lungul perioadei de functionare s-au facut mai multe investitii. Era singurul cinematograf care avea balcon, capacitatea cea mai mare din oras si doua case de bilete. De obicei, filmele care se difuzau in premiera in oras erau proiectate la acest cinematograf. Dupa evenimentele din 1989, activitatea cinematografului a inceput sa scada. O perioada, a fost folosit ca discoteca, dupa care si-a intrerupt activitatea.

 CINEMATOGRAFUL CAPITOL

Cinematograful CAPITOL s-a aflat pe strada Plevnei nr.6, fiind administrat de Nicolae Todea. La finalul anilor `40, cinematograful avea sapte angajati, iar director era Domenic Szasz. In arhiva Primariei mai exista doar cateva state de plata ale angajatilor si cateva rapoarte din anii `60, in care numele cinematografului a fost schimbat in “Vasile Roaita”.

Cinematograful, care era format doar dintr-o sala de proiectie, fara balcon, a functionat pana la finele anilor `80, dupa care a fost transformat in depozit de legume si fructe. Biletele de intrare erau mai ieftine decat la celelalte cinematografe din oras.

 CINEMATOGRAFUL UNIREA

Locuitorii cartierului Vitrometan au beneficiat ani de zile de un cinematograf chiar in cartierul lor. Cinematograful “UNIREA” si-a desfasurat activitatea in anii `60 -`70, avand sediul pe Soseaua Sibiului nr.14. Cinematograful era condus de doamna Langa, operator Nelu Ciolac, iar biletele erau vandute de doamna Manica. Dupa inchiderea cinematograful in acelasi spatiu s-a deschis Cantina Intreprinderii Vitrometan.

In perioada comunismului, cinematografele erau folosite de catre aparatul de propaganda al sistemului. Fiecare trebui sa-si faca norma de biletele vandute, conform unei dari de seama din data de 1 martie 1953. “Cinematograful Maxim Gorki” a fost planificat cu 26.563 de bilete, realizand 27.895 de bilete in valoare de 34.868,75 lei si depasind astfel sarcinile de plan cu 105%.  Cinematograful “Vasile Roaita” din localitatea noastra a fost planificat cu 13.372 de bilete, realizand 13.402 bilete in valoare de 16.752,50 lei, realizand astfel sarcinile de Plan 100%”. Promovarea filmelor se facea prin afise confectionate local, fluturasi si programarea lunara, care erau distribuite si afisate la toate intreprinderile din Medias.

 

CINEMATOGRAFUL CLUBULUI I.L. CARAGIALE

Clubul Centralei Gazului Metan, denumit ”I.L. Caragiale” a functionat o perioada ca si cinematograf. Pe langa evenimentele culturale desfasurate de angajatii industriei gazeifere, sala de spetacole a fost folosita si pentru proiectia filmelor, in anii `80.

CINEMATOGRAFUL CENTRAL

In anul 1975, numarul total al locurilor din cinematografele mediesene era de 850.  La inceputul anului 1976, Primaria Medias a inceput demersurile pentru construirea unui nou cinematograf. Noul cinematograf a fost construit in cadrul unei foste sali de sedinte, situata langa Hotelul Central, si a luat denumirea hotelului. Noul cinematograf avea o capacitate de 400 de locuri si era dotat cu cea mai noua tehnologie.

Dupa cativa ani, cinematograful a fost inchis, renovat si pe urma inchiriat ca si sala pentru jocul de bingo. Din cauza faptului ca cinematograful “Progresul” era inchis, administratia locala a decis redeschiderea Cinematografului “Central”. Redeschiderea, in anul 2006, s-a facut sub denumirea de Cinema “Mediensis”, nume ales in urma unui concurs de idei organizat de Primaria Medias, impreuna cu elevii liceelor mediesene. Cele mai vizionate filme la acest cinematograf au fost cele de desene animate si seria ”Avatar”, productia americana fiind vazuta de 600 de medieseni, in doar doua zile.

Din cauza lipsei de spectatori si a cheltuielilor mari de intretinere, in ultimii ani programul de funtionarea a fost redus. Proiectiile aveau loc doar miercuri, vineri, sambata si duminica, de la orele 16:00, 18:30 si 21:00, si asta in cazul in care existau minim patru spectatori per proiectie.

Proiectul Cinema Edu

In anul 2014, 1.864 persoane au vazut un film pe ecran mare la Medias, fiind inregistrata o medie de sapte spectatori pe zi. La nivel national, in ultima perioada a scazut numarul de spectatori in salile care au aparatura de proiectie pe pelicula de 35 mm, pentru ca, la nivel mondial, distribuitorii nu mai lucreaza cu acest format. Singura solutie pentru ca incasarile si numarul de spectatori sa creasca este schimbarea aparaturii de proiectie, pentru ca premierele sa ajunga la Medias in cel tarziu doua saptamani de la lansare. 

Comentarii
Posted in

mirceahodarnau

Activez in mass media de peste 25 ani. In 1997 am absolvit BBC Radio School si mai multe cursuri de „radio format”. Ne intalnim pe unde la Radio Ring, miercuri la talk-show-ul „Lentila de Contact”, iar in week-end te astept sambata la „Ring Hit” si duminica la „Hot and Fresh”. In anul 2013 am lansat volumul „Mediasul radiofonic 1950-2013” , „Sperante pe cartela” ( 2014) si „Mediesenii rock and roll” (2015).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.